RO Alăptarea și primele luni de viață modelează sistemul imunitar | Novartis Dolphin Platform

It looks like you are using an older version of Internet Explorer which is not supported. We advise that you update your browser to the latest version of Microsoft Edge, or consider using other browsers such as Chrome, Firefox or Safari.

Intestinul nostru reprezintă un model unic microbian - atât de unic încât ar putea fi comparat cu amprentele noastre.2 Acesta se numește microbiotă intestinală. Aceasta începe să se formeze chiar și înainte de naștere; primul an de viață, precum și alăptarea sunt importanți factori pentru dezvoltarea acesteia.

IMPORTANȚA ALĂPTĂRII PENTRU DEZVOLTAREA SĂNĂTOASĂ A BEBELUȘULUI

Este deja bine cunoscut faptul că alimentația în cea mai timpurie perioadă a vieții - în special în primul an - are efecte pe termen lung asupra sănătății. Acest termen este numit programare metabolică sau de dezvoltare.3,4

Primul aliment al nou-născutului este primul lapte sau colostrul. Acest lichid dens, galben și lipicios, care este produs în glandele mamare imediat după naștere și care este diferit de laptele normal, reprezintă hrana ideală a bebelușului în primele zile de viață. Nu numai că acest colostru conține substanțe vitale, ci și ajută nou-născutul atunci când intră în contact cu lumea exterioară, plină de microbi.5 Acesta conține anticorpi, vitamine și minerale importante, cum ar fi vitamina A (esențială pentru vedere) și zinc, care contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar și contribuie la funcția cognitivă normală (primul lapte conține aproape de patru de ori mai mult zinc decât laptele normal).7,8

Atât colostrul, cât și laptele matern sunt alimente bogate în macro și micronutrienți, substanțe vitale pentru sistemul imunitar, precum și substanțe bioactive care hrănesc nou-născutul, îi oferă energie, îl protejează de infecțiile bacteriene și virale și îl ajută să se adapteze la viața exterioară.

Alăptarea este crucială nu numai datorită conținutului ridicat de nutrienți, ci și deoarece susține dezvoltarea unei microbiote intestinale sănătoase. Dacă, din orice motiv, bebelușul nu poate fi alăptat, la recomandarea medicului pediatru puteți găsi formule de lapte cât mai apropiate de consistența laptelui matern.

Linex Baby Picaturi1
AFLĂ MAI MULTE
CAUTĂ PRODUSUL ÎN FARMACIILE ONLINE

                         

shutterstock 431039377

Sarcina, nașterea si sistemul imunitar : o microbiotă sănătoasă

Sarcina și nașterea au un aport semnificativ la sănătatea bebelușui de-a lungul întregii sale vieți, iar microbiota intestinală joacă un rol important.

MICROBIOTA DĂ STARTUL UNEI VIEȚI SĂNĂTOASE

Microbiota intestinală este un ansamblu de mii de microorganisme diferite, fiecare jucând un rol important în formarea barierei intestinale naturale, a metabolizării alimentelor și în funcționarea sistemului imunitar.9

În timp ce microbiota adulților este deja pe deplin dezvoltată, la copiii mici este încă incompletă, iar structura ei este foarte diferită. Microbiota bebelușilor și a copiilor mici, în special în primul an de viață, este alcătuită în mod natural din bifidobacterii, în proporție de peste 90%, în timp ce la adulți doar 5% sau mai puține pot fi observate.10

În special în primul an de viață, bifidobacteriile au un rol deosebit de important, fiind implicate în procesul de dezvoltare al microbiotei intestinale, susțin metabolismul11, ajută la producerea vitaminei B, colonizează intestinul cu bacterii benefice și ajută sistemul imunitar.13,14

Cum dezvoltă copiii aceste bacterii benefice?

Alăptarea joacă un rol-cheie din două puncte de vedere:

  • laptele matern conține în mod natural bacterii care îmbogățesc microbiota intestinală a nou-născutului15
  • în același timp, laptele este plin de substanțe nutritive și bacterii benefice, cum ar bifidobacteriile, care susțin dezvoltarea unei microbiote sănătoase

Încă de la începutul secolului al XX-lea, oamenii de știință au corelat numărul ridicat de bifidobacterii din intestin cu o imunitate mai puternică. Aceștia au presupus că o substanță din laptele matern încurajează dezvoltarea bifidobacteriilor; astfel, termenul pe care l-au stabilit pentru acesta a fost factor bifidogen. Se știe astăzi că acest rol aparține diferitelor oligozaharide, caracteristice laptelui matern. Acestea acționează ca prebiotice și încurajează dezvoltarea bacteriilor benefice, în principal a bifidobacteriilor.

Cu toate acestea, „darul” microbian nu este același pentru toți copiii. În primul an de viață, este foarte importantă și alimentația, și stilul de viață al mamei din timpul sarcinii, dar și din perioada de alăptare; formarea microbiotei intestinale poate fi întreruptă de infecții și de administrarea anumitor medicamente.

"Bifidobacteriile în combinație cu oligozaharidele din laptele matern sunt factori pentru dezvoltarea unei microbiote intestinale sănătoase."

CUM INFLUENȚEAZĂ NUTRIȚIA, STILUL DE VIAȚĂ, INFECȚIILE ȘI ANTIBIOTICELE MICROBIOTA INTESTINALĂ?

shutterstock 390805201

Alăptarea poate ajuta la prevenirea apariției obezității și a alergiilor alimentare la copii.16,17 Cercetările au arătat că mamele supraponderale cu o dietă necorespunzătoare pot transfera microbiota cu niveluri scăzute de bifidobacterii18 și nou-născuților lor.19,20 Cercetările au arătat, de asemenea, că nivelurile mai scăzute de bifidobacterii la vârsta de șase și doisprezece luni pot fi legate de obezitate la vârsta de șapte ani.15 Cu atât mai mult, au fost observate diferențe între microbiotele bebelușilor alăptați la sân și a bebelușilor hrăniți cu formula de lapte.21,22,23

lamp-rounded

                         

Știai că?

Primele 1500 de zile de la concepție determină în mare măsură starea noastră de sănătate pe tot parcursul vieții.1

Antibioticele salvează vieți, dar administrarea acestora în timpul sarcinii sau în timpul nașterii afectează diversitatea și numărul total de bacterii benefice la nou-născuți.19,24 La bebeluși, administrarea de antibiotice poate avea efecte negative asupra populației de bifidobacterii, care poate scădea cu până la 40%25 și poate apărea diareea.

Bebelușilor cărora li s-au administrat antibiotice în primele șase luni de viață, au prezentat o creștere a masei corporale la vârsta de 38 de luni și un risc de predispoziție pentru obezitate de până la 22% mai mare.26

Afectarea microbiotei intestinale în primii ani de viață poate fi, de asemenea, un factor pentru dezvoltarea afecțiunilor alergice.27

O microbiotă intestinală dezechilibrată sau slab dezvoltată poate avea, de asemenea, efecte pe termen lung. Astfel, este foarte important ca echilibrul intestinal al unui nou-născut să fie prioritar încă de la început.

Dacă bebelușul nu este alăptat, dacă mama a luat antibiotice în timpul sarcinii sau dacă nou-născutului i s-au administrat antibiotice, este recomandată suplimentarea dietei bebelușului (la recomandarea medicului) cu produse care conțin bacterii benefice, bifidobacterii prezente în mod natural încă de la naștere.28

BIFIDOBACTERIILE – AJUTOARELE INVIZIBILE ALE CELOR MICI

O microbiotă intestinală sănătoasă încă de la naștere joacă un rol important pe măsură ce bebelușul face „primii pași” în lume.

Bifidobacterium animalis sunt printre primele microorganisme care colonizează tractul intestinal la nou-născut, ele fiind existente în mod natural în tractul digestiv al sugarului, în proporție de până la 91% la sugarul alăptat și până la 75% la sugarul hrănit cu formule de lapte.

Tulpina Bifidobacterium animalis subsp. lactis, BB-12®, a fost utilizată în întreaga lume încă din 1985 si  a fost descrisă în peste 300 de articole științifice, în timp ce efectele sale benefice au fost subiectul a peste 180 de studii.26

A fost testată pe femei însărcinate și nou-născuți (de asemenea, prematuri) și este o tulpină bacteriană a cărei siguranță și eficiență este cunoscută pentru  efectele fiziologice asupra digestiei și asupra funcționării sistemului imunitar.26

Câteva dintre rezultatele studiului pe BB-12®:

  • Bebelușii cu vârsta sub opt luni cărora li s-au administrat bifidobacterii BB-12® au avut un tranzit intestinal aproape de normal
  • Adăugarea de bifidobacterii BB-12® timp de 21 de zile la dieta bebelușului s-a dovedit a fi benefică în ceea ce privește consolidarea sistemului imunitar al bebelușului.31
  • Cele mai recente cercetări au arătat că bifidobacteriile BB-12® pot chiar ajuta statusul fiziologic intestinal în contextul colicilor bebelușului (dureri abdominale).32
shutterstock 1208399908

9 sfaturi pentru combaterea constipației și reglarea tranzitului intestinal 

Constipația este o problemă care afectează aproape pe oricine, din când în când. Cu toate acestea, nu doar alimentele, dar și bacteriile noastre intestinale joacă un rol important în reglarea tranzitului intestinal.

UN START SĂNĂTOS ÎN VIAȚĂ!

Copiii sunt cea mai mare comoară a noastră, iar sănătatea lor este o prioritate.

Avem posibilitatea de a contribui la sănătatea copiilor noștri încă dinainte de a se naște, apoi în primii ani de viață, printr-o alimentație sănătoasă și bacterii benefice ce susțin o microbiotă echilibrată și un organism sănătos.

Bacteriile lactice nu numai că ajută în cazul tulburărilor digestive, cum ar fi diaree, colici, flatulență sau gaze, dar creează și condiții optime pentru o dezvoltare și o viață sănătoasă.

Referințe

1. Koren O, Goodrich JK, Cullender TC et al. Host remodeling of the gut microbiome and metabolic changes during pregnancy. Cell. 2012; 150(3): 470–80.
2. Alonso VR, Guarner F. Linking the gut microbiota to human health. British Journal of Nutrition. 2013; 109: 21–26.
3. Koletzko B. Early Nutrition and its Later Consequences: New Opportunities. In: Early Nutrition and its Later Consequences: Perinatal Programming of Adult Health - EC Supported Research (Koletzko B, Dodds P, Akerblom H, Ashwell M (Eds.)). Springer. 2005; 569: 1–12.
4. Koletzko B, Brands B, Poston L, Godfrey K, Demmelmair H. Early nutrition programming of long-term health. Proceedings of the Nutrition Society. 2012; 71: 371–378. doi: 10.1017/S0029665112000596.
5. WHO: First food first. https://www.who.int/nutrition/topics/world_breastfeeding_week/en/ (last access: 7 January 2021).
6. Gilbert C, Foster A. Childhood blindness in the context of VISION 2020 – the right to sight. Bull World Health Organ. 2001; 79(3): 227–232.
7. Kulski JK, Hartmann PE. Changes in human milk composition during the initiation of lactation. Aust J Exp Biol Med Sci. 1981; 59(1): 101–114.
8. Casey CE et al. Studies in human lactation: zinc, copper, manganese and chromium in human milk in the first month of lactation. Am J Clin Nutr. 1985; 41(6): 1193–1200.
9. Ciorba MA. Clin gastroent and hepatology. 2012; 10: 960–968.
10. Tannock GW. Analysis of bifidobacterial populations in bowel ecology studies. In: Bifidobacteria. Genomics and Molecular Aspects (Mayo B, van Sinderen D (Eds.). Norfolk: Caister Academic Press. 2010; 1–15. 11. Lee J-H, O'Sullivan DJ. Genomic Insights into Bifidobacteria. Microbiol Mol Biol Rev. 2010; 74(3): 378–416.
12. Karu IP et al. J Med Food. 2009; 12(2): 219–235.
13. Guarner et al. World Gastroenterology Organisation Global Guidelines: Probiotics and prebiotics. October 2011.
14. Rogelj I. Probiotiki – s kakovostjo do učinkovitosti. Zbornik znanstveno-strokovnih prispevkov. Lek. 2014; 22–32.
15. Dominguez-Bello MG, Costello EK, Contreras M, Magris M, Hidalgo G, Fierer N et al. Delivery mode shapes the acquisition and structure of the initial microbiota across multiple body habitats in newborns. Proc Natl Acad Sci U S A. 2010; 107(26): 11971–11975.
16. WHO. Exclusive breastfeeding to reduce the risk of childhood overweight and obesity. http://www.who.int/elena/titles/bbc/breastfeeding_childhood_obesity/en/ (last access: December 2020).
17. Hanson & Telemo. Acta Paediatr. Sep 1997; 86(9): 916–918.
18. Collado MC, Laitinen K, Isolauri E, Salminen S. Effect of mother’s weight on infant’s microbiota acquisition, composition, and activity during early infancy: a prospective follow-up study initiated in early pregnancy. American Journal of Clinical Nutrition. 2010; 92: 1023–1030.
19. Kalliomaki M, Collado MC, Salminen S, Isolauri E. Early differences in fecal microbiota composition in children may predict overweight. Am J Clin Nutr. 2008; 87(3): 534–538.
20. Cabrera-Rubio R, Collado MC, Laitinen K, Salminen S, Isolauri E, Mira A. The human milk microbiome changes over lactation and is shaped by maternal weight and mode of delivery. Am J Clin Nutr. 2012; 96(3): 544–551.
21. Harmsen HJ, Wildeboer-Veloo AC, Raangs GC, Wagendorp AA, Klijn N, Bindels JG et al. Analysis of intestinal flora development in breast-fed and formulafed infants by using molecular identification and detection methods. J Pediatr Gastroenterol Nutr. 2000; 30(1): 61–67.
22. Fernandez L, Langa S, Martin V, Maldonado A, Jimenez E, Martin R et al. The human milk microbiota: origin and potential roles in health and disease. Pharmacol Res. 2013; 69(1): 1–10.
23. Fallani M, Young D, Scott J, Norin E, Amarri S, Adam R et al. Intestinal microbiota of 6-week-old infants across Europe: geographic influence beyond delivery mode, breast-feeding, and antibiotics. J Pediatr Gastroenterol Nutr. 2010; 51(1): 77–84.
24. Mazzola G et al. PLoS ONE. 11(6): e0157527.
25. Seki H. Pediatrics International. 2003; 45: 86–90.
26. Trasande L, Blustein J, Liu M, Corwin E, Cox LM, Blaser MJ. Infant antibiotic exposures and early-life body mass. International Journal of Obesity. 2013; 37: 16–23.
27. Penders J, Thijs C, van den Brandt PA, Kummeling I, Snijders B, Stelma F, Adams H, van Ree R, Stobbering EE. Gut microbiota composition and development of atopic manifestations in infancy: the KOALA Birth Cohort Study. Gut. 2007; 56: 661–667.
28. Ruten NBMM et al. BMC Pediatrics 2015; 15: 204.
29. Mohan et al. J Clin Microbiol. 2006; 44(11).
30. Chouraqui JP et al. J Pediat Gastroent Nutrit. 2004; 38: 288–292.
31. Fukushima Y et al. International Journal of Food Microbiology. 1998; 42: 39–44. 32 Nocerino et al. ESPGHAN, conference 2019.