RO Stresul, stilul de viață și alimentația sănătoasă | Novartis Dolphin Platform

It looks like you are using an older version of Internet Explorer which is not supported. We advise that you update your browser to the latest version of Microsoft Edge, or consider using other browsers such as Chrome, Firefox or Safari.

Un mediu de lucru extrem de solicitant, trafic aglomerat, vești proaste, evenimente șocante... cu toții ne confruntăm cu astfel de situații, care pot avea un impact negativ asupra vieții noastre de zi cu zi. Și totuși, stresul este o parte integrantă a vieții noastre. Dar să fie chiar așa? Îl putem, oare, controla?

 

CE ESTE STRESUL?

Stresul este răspunsul natural al corpului în fața tuturor factorilor neplăcuți din viața noastră. Acești factori pot fi de natură emoțională, precum neliniștea, anxietatea, stresul de la locul de muncă, știri neplăcute sau de natură fizică, precum accidente sau boală.

Adesea, percepem stresul ca fiind o tensiune fizică sau mentală care progresează în timp către oboseală și epuizare. Cu toate acestea, nu toată lumea resimte stresul în același mod. Un eveniment poate reprezenta o povară imposibil de dus pentru o persoană, în timp ce alții îl pot vedea ca pe un simplu stimul.

Potrivit OMS, stresul reprezintă unul dintre cele mai mari pericole la adresa sănătății noastre, ale secolului XXI. Una din trei persoane prezintă simptome ale stresului cronic.1 Se estimează că bolile care au legătură cu stresul sunt cauza a 70-90% din toate vizitele la cabinetul medicului.2, 9

Tipuri de stres

Există două tipuri de stres: pe termen scurt (acut) și pe termen lung (cronic).

Expunerea continuă și/sau intensivă la stresul pe termen lung, fără odihnă și regenerare a organismului duce la oboseală și epuizare, de aceea se numește stres negativ.

Simptome ale stresului1, 2, 3

Putem resimți forme ale stresului la câteva minute după ce are loc un eveniment, iar acestea pot dura câteva ore sau chiar zile. Este cunoscut faptul că manifestarile stresului se pot suprapune, potențându-se reciproc și creând un cerc vicios pentru o persoană care se confruntă cu acest lucru. Spre exemplu: lipsa de energie duce la scăderea capacității unei persoane de a-și organiza munca, generând un sentiment de suprasolicitare, ceea ce face ca persoana în cauză să gândească într-un mod pesimist („Nu am control asupra lucrurilor din viața mea.”), devenindu-i astfel imposibil să se ocupe eficient de cauza stresului. Alți factori care ar putea induce simptome similare trebuie excluși atunci când recunoaștem simptomele stresului.

Diareea, un rezultat neplăcut al infecției intestinale

Diareea este o afecțiune comună, dar și neplăcută, care poate fi prevenită și tratată eficient, dacă este abordată corect.

Emoționale și mintale Comportamentale
  • tensiune emoțională și agitație
  • probleme de concentrare și memorie, uitare
  • gândire lentă și rigidă
  • senzație de copleșire
  • capacitate redusă de organizare a muncii
  • dificultăți în luarea deciziilor
  • creativitate redusă
  • senzație de inferioritate
  • gânduri pesimiste („Nu am control asupra lucrurilor din viața mea”)

 

  • abordare excesiv de critică
  • lipsa de voință și interes
  • mâncatul în exces, utilizarea crescută a stimulentelor, sedativelor și analgezicelor
  • incapacitatea de a termina sarcinile
  • neglijență la muncă
  • grijă redusă pentru sănătate, dietă și igienă

CUM AFECTEAZĂ STRESUL SĂNĂTATEA INTESTINALĂ?

Numeroase schimbări de la nivelul organismului pot fi atribuite stresului. Nu doar mintea noastră, ci întregul corp reacționează la stres, ceea ce poate provoca modificări la nivelul tuturor organelor și celulelor.

lamp-rounded

 

Știai că?

Stresul are un impact negativ asupra microbiotei intestinale.

Impactul stresului asupra microbiotei intestinale

Stresul este un rezultat al reacției întregului corp la un anumit eveniment; cu toate acestea, în unele zone ale corpului, stresul poate avea un impact mai mare decât în altele. O astfel de zonă este microbiota intestinală.

Intestinul nostru este conectat în mod indirect la creier prin hormoni, sistemul imunitar, metaboliții eliberați în sânge, plexul nervos intestinal, precum și printr-un nerv numit vag, care îndeplinește sarcini importante legate de digestia noastră. Cercetările recente sugerează că stresul are un impact considerabil asupra echilibrului microbian intestinal și asupra comportamentului nostru și al apariției depresiei și anxietății. În același timp, există dovezi că microbiota intestinală se poate adapta la stres.4

9 sfaturi pentru combaterea constipației

Constipația este o problemă care afectează aproape pe oricine, din când în când. Cu toate acestea, nu doar alimentele, dar și bacteriile noastre intestinale joacă un rol important în reglarea tranzitului intestinal

IMPACTUL MICROBIOTEI INTESTINALE ASUPRA CREIERULUI ȘI A STĂRII DE BINE

Conexiunea dintre intestin și creier este unul dintre subiectele de studiu recente în ceea ce privește starea noastră de bine, fiind de altfel un subiect deosebit de promițător, deoarece s-au putut observa modificări ale microbiotei intestinale la pacienți cu tulburări mentale, cum ar fi depresie și anxietate, precum și tulburări neurologice cum ar fi boala Parkinson.8

Se presupune că microbiota intestinală are un impact amplu asupra controlului anumitor neurotransmițători. Subiectul de interes al cercetărilor în acest sens este în special influența microbiotei intestinale asupra dezvoltării sistemului nostru de producere a serotoninei, serotonina - „hormonul fericirii” - jucând rolul principal.4

Cercetările sugerează că microbiota intestinală poate avea efecte asupra stării noastre psihologice sau mentale.

  • Bacteriile benefice prezente în mod natural în flora intestinală contribuie la menținerea stării fiziologice de bine
  • Oamenii care nu s-au simțit bine la începutul cercetării au raportat că se simt mai bine după ce au consumat iaurt bogat în anumite bacterii benefice în fiecare zi timp de trei săptămâni.5
  • Bacteriile benefice contribuie la menținerea unei stări de bine generale a organismului 
  • Bacteriile benefice prezente în mod natural în flora intestinală pot ajuta la reducerea anxietății și la persoanele care sunt sănătoase în mod normal. În cazul voluntarilor sănătoși cărora li s-a administrat o combinație specială de bacterii lactice, anxietatea și stresul mental au scăzut.7

"Microbiota intestinală
poate avea efecte asupra
stării noastre psihologice
sau mentale.”

CUM SĂ FACEM FAȚĂ STRESULUI?

 

Work Healthy Balance 1452518606

Deoarece stresul ne consumă foarte multă energie, ne simțim deseori obosiți și epuizați. Prin urmare, cele mai eficiente schimbări în rutina zilnică sunt și cele mai ușor de aplicat. În timp, acestea pot duce la îmbunătățiri semnificative ale calității vieții. Iată câteva schimbări pe care le poți face pentru a reduce stresul zilnic:

  • Dormi mai mult - câteva minute de somn revigorant în timpul zilei te pot ajuta foarte mult.
  • Mănâncă mai multe alimente crude, neprocesate – nu ai nevoie de mult timp pentru a pregăti fructe sau o salată de legume crude și le poți servi pe ambele la fiecare masă.
  • Bea mai multă apă – pe lângă alte băuturi, încearcă să bei cel puțin 1,5 L de apă pe zi.
  • Fii activ în aer curat – o plimbare rapidă de 30 de minute de câteva ori pe săptămână îți poate oferi un impuls energetic.
  • Întărește-ți intestinul cu o dietă adecvată, bogată în macro și micronutrienți și care să susțină buna funcționare a microbiotei intestinale.

Când stresul ne afectează echilibrul intestinal, putem apela la produse pe bază de bacterii lactice pentru menținerea echilibrului microbiotei intestinale și a unei stări de bine a întregului organism. În acest fel, stresul nu ne va ține pe loc!

Referințe

1. Tušak M et al. Tušak M, Masten R, eds. Stres in zdravje: znanstvena monografija. Ljubljana: Fakulteta za šport, Inštitut za kineziologijo. 2008.
2. Starc R. Bolezni zaradi stresa I: Od utrujenosti, pešanja spomina, razpoloženjskih motenj, glavobola, nespečnosti, razjede dvanajsternika in astme do rakavih obolenj. Ljubljana: Sirius AP. 2008.
3. Dernovšek MZ, Gorenc M, Jeriček H. Ko te strese stres: Kako prepoznati in zdraviti stresne, anksiozne in depresivne motnje. Ljubljana: Inštitut za varovanje zdravja Republike Slovenije. 2006.
4. Sherwin E, Rea K, Dinan T, Cryan J. A gut (microbiome) feeling about the brain. Current Opinion in Gastroenterology. 2016; 32(2): 96–102.
5. Benton D et al. Eur J Clin Nutr. 2009; 61: 355–361.
6. Rao AV et al. Gut Pathog. 2009; 1: 6.
7. Messaoudi et al. Br J Nutr. 2011; 105: 755–764.
8. Chapter 18 in The Gut Microbiome in Health and Disease (ur. Haller D), e-book, published by Springer Nature 2018 (https://doi.org/10.1007/978-3-319-90545-7).
9. Marksberry K. America's #1 Health Problem - The American Institute of Stress [Internet]. The American Institute of Stress. Available from: https:// www.stress.org/americas-1-health-problem (last access September 2020).