7 sfaturi utile pentru reglarea tranzitului intestinal

It looks like you are using an older version of Internet Explorer which is not supported. We advise that you update your browser to the latest version of Microsoft Edge, or consider using other browsers such as Chrome, Firefox or Safari.

Te confrunți des cu constipație? Acest lucru nu este o surpriză. Orice încercare de a regla rapid constipația de unul singur eșuează de obicei.1 Constipația poate duce la consecințe neplăcute care afectează semnificativ calitatea vieții.2 Astfel, este important să învățăm cum să o controlăm și să o prevenim.

Ce este constipația?

Constipația prezintă unul dintre cele mai frecvente simptome digestive și nu este o boală ca atare. 3,4 Aproape toată lumea se confruntă cu un episod de constipație la un moment dat în viață; până la o treime dintre adulți se confruntă cu constipația cronică5 și mulți dintre ei nici măcar nu recunosc această afecțiune. Constipația apare la femei mai des decât la bărbați.5

Constipația apare atunci când ne confruntăm cu cel puțin două dintre următoarele probleme:6,7

  •  mai puțin de trei scaune pe săptămână,
  • dificultăți în eliminarea scaunelor,
  • scaune tari, uscate,
  • senzațiade golire incompletă a instestinului ,
  • balonare sau discomfort abdominal,
  • scaunul este moale doar atunci când se folosesc laxative.

Dacă cel puțin două dintre simptome sunt prezente timp de mai mult de 3 luni, constipația este cronică.5,7

De obiceioamenii sunt mai îngrijorați atunci cândau dificultăți în eliminarea scaunului , spre deosebire de cazul în care scaunul are loc de mai puțin de trei ori pe săptămână.5

9 sfaturi pentru a preveni constipația în mod natural

slguts-light

Când vine vorba de constipație, ne întrebăm adesea ce ne poate ajuta. Vor fi anumite alimente suficient de eficiente? Când este momentul pentru un laxativ?

Indiferent dacă suferi de constipație cronică sau ai aceste probleme doar ocazional, urmarea sfaturilor de mai jos ar putea ajuta la prevenirea constipației:4,7

  • Asigură-ți un aport zilnic suficient de lichide (între 1,5 și 2 litri). Indiferent de senzația de sete pe care o aveți, trebuie să îți adaptezi aportul de lichide: o activitate crescută sau temperaturi mai ridicate necesită un aport mai mare de lichide.
  • Evită alimentele preparate și procesate (de exemplu, pizza congelată, hot-dog), deoarece acestea conțin foarte puține fibre, precum și produsele lactate și din carne.
  • Asigură-te că dieta ta conține alimente bogate în fibre, de exemplu leguminoase, legume, fructe, cereale integrale și tărâțe.
  • Activitățile fizice zilnice și exercițiile fizice regulate nu trebuie lăsate deoparte.
  • Învață cum să gestionezi eficient stresul.
  • Nu ignora nevoia de a merge la toaletă, deoarece ignorarea acestui lucru poate fi dăunătoare atunci când are loc frecvent.
  • Încercați să stabiliți un "plan" regulat când să mergeți, mai ales după mese.

Dacă aceste sfaturi nu dau rezultate, puteti folosi laxative.

Sunt recomandate în special laxativele care induc înmuierea scaunului (laxative osmotice, de exemplu, lactuloza sau semințele de psyllium).4

Astfel de laxative asigură o cantitate mai mare de lichid în conținutul intestinului într-un mod natural, facilitând deplasarea conținutului prin intestin. În același timp, ele sunt hrană pentru bacteriile benefice din microbiota intestinală.4

Cu toate acestea, dacă problemele majore persistă sau dacă există schimbări bruște în mișcarea intestinală, ar trebui să consulți un medic.

Unele cauze ale constipației pot avea ca rezultat și dezechilibrul microbiotei intestinal sau disbioza.10,11

Microbiomul intestinal este un ecosistem microbian complex, cu care trăim în simbioză: o relație în care noi îi ajutăm și ei ne ajută.

Microbiota este foarte clar legat de viteza cu care alimentele străbatintestinul. În timpul descompunerii alimentelor, microorganismele intestinale produc substanțe care stimulează peristaltismul și, prin urmare, influentează si consistenta dar si frecventa eliminarii scaunului.12 O dietă adecvată poate avea cel mai bun impact asupra echilibrului microbiomului intestinal (alimentele crude, neprocesate și fermentate și fibrele sunt cele mai benefice)4 și același lucru poate fi obținut prin consumul de bacterii benefice..13

Diverse studii clinice dovedesc impactul anumitor reprezentanți ai microbiotei intestinale asupra constipației.

Adulții care se confruntă cu constipație au mult mai puține bacterii benefice (Bifidobacterii și Lactobacili).14  Acestea, în special Bifidobacteriile, joacă un rol important în timpul constipației, deoarece aportul lor poate scurta timpul necesar pentru ca alimentele să treacă prin sistemul digestiv.15,16,17

Deși constipația severă apare în doar 10-15% din cazuri, o mulțime de oameni suferă de indigestie ușoară, dar neplăcută, care adesea nu este tratată.18,19 Cu toate acestea, nu ar trebui să fie considerată inevitabilă. Păstrând un stil de viață sănătos și având un aport semnificativ de bacterii benefice, puteți elimina discomfortul creat de indigestie..

Bibliografie:

  • Tack et al. Neurogastroenterol Motil. 2011 Aug; 23(8): 697–710.
  • Belsey J, Greenfield S, Candy D, Geraint M. Systematic review: impact of constipation on quality of life in adults and children. Aliment Pharmacol Ther. 2010; 31: 938–949.
  • Chang JY, Locke GR III, McNally MA et al. Impact of functional gastrointestinal disorders on survival in the community. Am J Gastroenterol. 2010; 105: 822–832.
  • WGO Practice Guideline – Constipation. Accessible at https://www.worldgastroenterology.org/guidelines/global-guidelines/constipation/constipation-english (last access 9 December 2020).
  • Lembo A, Camilleri M. Chronic constipation. N Engl J Med. 2003; 349: 1360–1368.
  • Pinto Sanchez M, Bercik P. Epidemiology and Burden of Chronic Constipation. Canadian Journal of Gastroenterology. 2011; 25 (suppl b): 11B–15B.
  • Rome criteria IV. Accessible at https://theromefoundation.org/rome-iv/rome-iv-criteria/ (last access 9 December 2020).
  • Constipation – Symptoms and causes [Internet]. Mayo Clinic. 2020. Accessible at https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/constipation/symptoms-causes/syc-20354253 (last access 8 December 2020).
  • The Basics of Constipation [Internet]. WebMD. 2020. Accessible at https://www.webmd.com/digestive-disorders/digestive-diseases-constipation#1 (last access 8 December 2020).
  • Attaluri A, Jackson M, Valestin J, Rao SS. Methanogenic flora is associated with altered colonic transit but not stool characteristics in constipation without IBS. Am J Gastroenterol. 2010; 105: 1407–1411.
  • Quigley EM. The enteric microbiota in the pathogenesis and management of constipation. Best Pract Res Clin Gastroenterol. 2011; 25: 119–126.
  • Barbara G, Stanghellini V, Brandi G et al. Interactions between commensal bacteria and gut sensorimotor function in health and disease. Am J Gastroenterol. 2005; 100: 2560–2568.
  • Hemarajata & Versalovic. Ther Adv Gastroenterol. 2013; 6(1): 39–51.
  • Khalif IL, Quigley EM, Konovitch EA, Maximova ID. Alterations in the colonic flora and intestinal permeability and evidence of immune activation in chronic constipation. Dig Liver Dis. 2005; 37: 838–849.
  • Marteau P, Cuillerier E, Meance S et al. Bifidobacterium animalis strain DN-173 010 shortens the colonic transit time in healthy women: a double-blind, randomized, controlled study. Aliment Pharmacol Ther. 2002; 16: 587–593.
  • Waller PA, Gopal PK, Leyer GJ et al. Dose-response effect of Bifidobacterium lactis HN019 on whole gut transit time and functional gastrointestinal symptoms in adults. Scand J Gastroenterol. 2011; 46: 1057–1064.
  • Miller LE, Ouwehand AC. Probiotic supplementation decreases intestinal transit time: meta-analysis of randomized controlled trials. World J Gastroenterol. 2013; 19: 4718–4725.
  • Krogsgaard LR, Engsbro AL & Bytzer P. The epidemiology of irritable bowel syndrome in Denmark. A population-based survey in adults ≤50 years of age. Scand J Gastroenterol. 2013; 48, 523–529.
  • Canavan C, West J & Card T. The epidemiology of irritable bowel syndrome. Clin Epidemiol 6. 2014; 71–80.