Lipsa de energie: cum gestionam oboseala și epuizarea

It looks like you are using an older version of Internet Explorer which is not supported. We advise that you update your browser to the latest version of Microsoft Edge, or consider using other browsers such as Chrome, Firefox or Safari.

Ești în mod constant obosit, epuizat sau te simți rău? Lipsa de energie poate fi o consecință a unei deficiențe de micronutrienți-cheie (vitamine și minerale), a unui sistem imunitar slabit sau a disbiozei. Intestinul are un impact important asupra extragerii energiei din alimente, asupra funcționării sistemului imunitar, asupra stării energetice a organismului1 și, în consecință, asupra stării de bine.

Alimentele - cea mai valoroasă sursă de energie

Organismul nostru primește energia de care are nevoie din alimentele pe care le consumăm .

Lipsa de energie poate fi prevenită printr-un aport caloric suficient și un raport adecvat între macronutrienți (carbohidrați, proteine și grăsimi) și micronutrienți (vitamine și minerale). Dar deseori  nu sunt suficiente. Un alt factor important în extragerea energiei din alimente este microbiota intestinal.

Micronutrienții sunt substanțe esențiale care nu pot fi produse de organismul nostru, așa că trebuie să ne asigurăm că obținem o cantitate suficientă prin alimentație. Îi împărțim în două grupe: vitamine și minerale. Pentru o bună funcționare, organismul nostru are nevoie de 13 vitamine și 16 minerale diferite. Deși necesarul zilnic de micronutrienți este scăzut, este foarte important să ne asigurăm un aport suficient al acestora prin alimentație. Deficiența de vitamine sau minerale poate duce la numeroase probleme de sănătate.

Microbiotaintestinal este un termen științific care desemnează zeci de trilioane de celule microbiene3 care locuiesc în intestin. Acestea joacă un rol important în metabolismul alimentelor consumate, ajutând la sinteza vitaminelor K și B.4

O alimentație deficitară poate avea ca rezultat un aport inadecvat de micronutrienți și macronutrienți, ceea ce duce la o lipsă de energie, necesară pentru ca sistemul imunitar să funcționeze corect.5

Vitaminele și mineralele pe care trebuie să le cunoaștem

Toți micronutrienții sunt absolut esențiali pentru buna funcționare a organismului și, cu toate că unele vitamine și minerale joacă un rol major în creșterea nivelului de energie și în întărirea sistemului nostru imunitar, publicul larg nu știe sau nu primește suficiente informații despre ele. Acestea sunt vitaminele B și zincul.

Vitaminele B

Vitaminele B sunt un grup de opt vitamine implicate în procesele de extragere a energiei din alimente, adică în metabolismul celular. Vitaminele B1, B2 și B6 contribuie la extragerea energiei și la prevenirea oboselii și a epuizării.6

Tabelul de mențiuni medicale privind impactul acestora asupra stării energetice a organismului uman, aprobat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA)6:

 

Vitamina B1

(tiamină)

Vitamina B2

(riboflavină)

Vitamina B6

(clorhidrat de piridoxină)

Vitamina B1 contribuie la eliberarea de energie în procesul metabolic.

Vitamina B2 contribuie la păstrarea sănătății  mucoasei intestinale (precum și a intestinului) și la scăderea oboselii și a epuizării.

Vitamina B6 contribuie la o scădere a oboselii și a epuizării

Zinc

Zincul este un mineral care este absolut esențial pentru buna funcționare a sistemului nostru imunitar. Se găsește în peste 300 de enzime. Este implicat în metabolismul macronutrienților și acționează ca un antioxidant, deoarece ne protejează celulele de stresul oxidativ.6

Deficitul de zinc apare destul de des și deja o ușoară carență poate avea un impact asupra sistemului imunitar.7 În țările industrializate, acest lucru afectează în principal populația în vârstă, precum și persoanele cu o dietă limitată, cum ar fi veganii și vegetarienii.8

Microbiota intestinala, o lume ascunsă în interiorul nostru

DIGESTION_Intestinal Tract Microbiome

Pe lângă vitaminele și mineralele importante, microbiota intestinală joacă, de asemenea, un rol-cheie în extragerea energiei.9 Microbiota este un sistem complex de diferite specii de bacterii benefice. Vorbim adesea despre o microbiotă intestinală echilibrată.10 Acest echilibru este fragil și poate fi perturbat din cauza diferiților factori, cum ar fi stresul, fumatul, lipsa de exerciții fizice și o dietă bogată în grăsimi saturate; acest lucru poate duce la modificări ale structurii și activității microbiotei intestinale, ceea ce este cunoscut din punct de vedere științific sub numele de disbioză.11,12

Dieta este un factor important în formarea unui mediu microbian benefic intestinal(microbiota). Nutrienții care conțin zaharuri complexe și fibre (așa-numitele prebiotice) joacă un rol special în acest proces, deoarece sunt hrană pentru bacteriile intestinale benefice.12

Avantajele unei microbiote intestinale echilibrate nu se limitează doar la intestin. Efectele sale sunt extinse și pot fi observate în funcționarea întregului organism. Prin impactul pe care îl are asupra sistemului imunitar intestinal și asupra formării neurotransmițătorilor, ea poate afecta, de asemenea, bunăstarea noastră generală.4,12,13,14,15

Cum să prevenim lipsa de energie?

Deficitul de micro și macronutrienți poate avea un impact asupra funcționării microbiomului intestinal, poate slăbi sistemul imunitar și poate contribui la lipsa de energie, la oboseală și la epuizare.

Atunci când ne lipsește energia, se recomandă să ne suplimentăm dieta obișnuită cu vitamine și minerale, care s-au dovedit științific că ajută la sustinerea sistemului imunitar16, la creșterea energiei și la îmbunătățirea stării generale de bine.6

Lipsa de energie are un impact asupra tuturor aspectelor din viațanoastră. O cantitate suficientă de energie este cerința de bază pentru ca noi să putem face față cu zâmbetul pe buze provocărilor zilnice. 

Bibliografie:

  1. Gerritsen et al. Genes Nutr. 2011; 6. 
  2. Micronutrient Deficiency [Internet]. Micronutrient Deficiency – an overview | ScienceDirect Topics. 2014 (accessible at https://www.sciencedirect.com/topics/agricultural-and-biological-sciences/micronutrient-deficiency, last access: 3 July 2020).  
  3. Sender R. et al. PLoS Biol. 2016; 14(8): e1002533. 
  4. Immunity In Depth. Linus Pauling Institute (accessible at https://lpi.oregonstate.edu/mic/health-disease/immunity, last access: 11 June 2020). 
  5. EU register of nutritional and health claims (accessible at https://ec.europa.eu/food/safety/labelling_nutrition/claims/register/public/?event=search, last access: 3 July 2020). 
  6. Haase et al. Biogerontology. 2006; 7. 
  7. Wessels et al. Nutrients. 2017; 9(12), 1286. 
  8. Riedl RA. et al. Curr Hypertens Rep. April 2017; 19(4): 27. 
  9. Nagpal R. et al. Frontiers in Medicine. Junij 2014; year 1, article 15. 
  10. Conlon M. et al. Nutrients. 2015; 7. 
  11. Boulange C. et al. Genome Medicine. 2016; 8: 42. 
  12. Zheng D. et al. Cell Research. 2020; 30. 
  13. Haller D. The Gut Microbiome in Health and Disease, Springer International Publishing AG, part of Springer Nature 2018. 
  14. Kamada & Nunez. Gastroenterology. Maj 2014; 146(6). 
  15. Gombart et al. Nutrients. Januar 2020; 12(1): 236.