Un sistem imunitar puternic, o viata plina de energie!

It looks like you are using an older version of Internet Explorer which is not supported. We advise that you update your browser to the latest version of Microsoft Edge, or consider using other browsers such as Chrome, Firefox or Safari.

Ce folosești atunci vrei sa ai un sistem imunitar echilibrat ?

Mai întâi, probabil te gândești la vitamina C, o cană de ceai fierbinte cu o lingură mare de miere. Stiai ca există si alte modalități prin care să îți mentii o imunitate pregatita pentru sezonul rece?

Incredibilul sistem imunitar

Sistemul imunitar este un sistem complex care ne protejează de bacteriile dăunătoare, virusuri

Modul în care funcționează sistemul imunitar, de unde provine și cum se poate sustine pentru a functiona normal, a fost în atenția omenirii încă de la apariția primelor epidemii în Grecia antică. Încă de la acea vreme s-a observat că oamenii dezvoltă imunitate la unele boli de care se vindecaseră deja înainte.2

Înțelegerea noastră privind imunitatea, rezistența sau mentinerea echilibrului sistemului imunitar a avansat substanțial în secolul al XX-lea, în mare parte datorită medicului german Robert Koch, care a descoperit legătura dintre microorganisme și bolile infecțioase, fapt pentru care a primit Premiul Nobel în 1905.3

În prezent, se știe că organismul umaneste format din peste 30 de trilioane de celule.4 Fiecare tip de celulă joacă un rol important în funcționarea organismului; deosebit de importante sunt celulele sistemului imunitar, care ne protejează de bacteriile externe dăunătoare. Cu toate acestea, doar puțini oameni știu că și flora intestinala joacă un rol cheie în funcționarea corectă a sistemului imunitar sau a imunității în general.

Flora intestinala și funcționarea sistemului imunitar

NUTRITION_Fit Healthy Habbits

Faptul că pentru o imunitate mai bună trebuie să avem si o flora intestinala echilibrata schimbă credințele clasice despre îmbunătățirea functionalitatii sistemului imunitar.

Obținerea echilibrului intestinal înseamnă să avem grijă de zeci de trilioane de celule microbiene care locuiesc în sistemul nostru digestiv și pe care le numim colectiv microbiota intestinala.4  Aceste microorganisme ne ajută la digestia alimentelor, precum și la funcționarea normala a sistemului imunitar.5

Echilibrul microbiotei intestinale este foarte important pentru sănătate, dar, în același timp, este foarte delicat. Atunci când vine vorba de boli, stres sau obiceiuri (alimentare) nesănătoase, echilibrul se poate pierde și astfel pot apăreamodificări ale structurii și funcționării microbiotei , ceea ce se numește, din punct de vedere tehnic, disbioză. Dezechilibrul intestinal are un efect negativ *inclusiv asupra funcționării sistemului nostru imunitar.

Primul pas către o microbiota intestinala echilibrata este o dietă adecvată. Aceasta ar trebui să includă prebiotice: alimente care „hranesc” bacteriile care alcatuiesc microbiota si care ajută la stabilirea unui echilibru sănătos și benefic, de exemplu carbohidrați complecși, produse alimentare cu conținut ridicat de fibre și produse fermentate. Pentru a stabili echilibrul, este benefic și aportul unor cantități suficiente de microorganisme benefice, cum ar fi bacteriile lactice.

1. Dieta potrivită

Prin alimente, organismul nostru primește substanțe esențiale pentru funcționarea sa optimă.

Alături de carbohidrații complecși (dar și de fibrele alimentare), proteine și grăsimi sănătoase, sunt extrem de importante vitaminele și mineralele pe care organismul nu le poate produce singur.

Vitaminele și mineralele fac parte din aproape toate funcțiile importante careau loc în organism, inclusiv în funcționarea sistemului imunitar. În consecință, deosebit de importante sunt:

  • Vitaminele B, care mențin mucoasa intestinală sănătoasă, întăresc și mențin sistemul imunitar și diminuează oboseala și epuizarea.6
  • Zincul, care este un antioxidant protejează celulele de stres și ajută metabolismul.6

2. Exerciții fizice regulate

Exercițiile fizice regulate au numeroase efecte pozitive asupra sănătății și bunăstării noastre.

O activitate fizică frecventă (aproape zilnică) de intensitate medie spre mare, cu o durată de până la 60 de minute, poate întări activitatea sistemului nostru imunitar.7

3. Relaxare

Din cauza stilului nostru de viață ocupat, stresul ne acompaniază zilnic.

Stresul ne slăbește sistemul imunitar.9 Prin urmare, este bine să ne rezervăm cel puțin 10 minute pe zi pentru a practica tehnici de relaxare, cum ar fi yoga sau meditația. Acestea pot crește numărul de bacterii potențial benefice din genul Lactobacillus din microbiota intestinala.8

4. Bacteriile benefice

Alimentele precum inulina, favorizează creșterea bacteriilor predominant benefice (de exemplu, Bifidobacteriile).10 În plus, adăugarea în alimentație  de bacterii lactice benefice ) poate contribui la cresterea divrsitatii microbioteil intestinale, și la susținerea sistemul imunitar pentru a funcționa optim.

Microorganisme specifice sau bacteriile lactice ajută la menținerea echilibrului intestinal și oferă numeroase beneficii:11

1. Microbiota, vitaminele si alti nutrienți.

Bacteriile lactice din intestin ajută la sintetizarea de e vitamine precum vitamina K și vitaminele B, dar și a acizilor grași. Toate acestea au un efect benefic asupra intestinului și asupra sănătății noastre pe termen lung.12

2. Concureaza pe resurse si spatiu cu microorganismele dăunătoare.

Bacteriile benefice ne protejează în așa fel încât, în “cursa” pentru nutrienții cheie și pentru ”teritoriu”, ele actioneaza impotriva microorganismelor patogene și împiedică înmulțirea lor.12

3. Pot îmbunătăți starea de bine.

Știai că serotonina și dopaminasunt două substanțe chimice din organism care pot îmbunătăți starea de spirit, și pot fi sintetizate cu ajutorul bacteriilor din intestin?13 De aceea, la unele persoane, prin creșterea numărului de bacterii benefice apareși o stare de bine;14,15 în același timp, starea de spirit ridicată susține și sistemul imunitar.

O flora intestinala echilibrata

guts

Microbiotal intestinala este „organul” ascuns și, din pacate, de multe ori uitat.16 Este aliatul sănătății noastre.10 Dacă dorim să-i oferim susținere structurală, o putem face fieprin dietă, fie prin produse care conțin bacterii benefice testate. Deoarece aceste microorganismepetrec destul de mult timp în intestin, este important săștim ce alegem.. Faptul că microorganismele ingerate ajung în locul în care pot funcționa este de o importanță esențială, precum și faptul că un produs conține o cantitate suficientă din acestea, oferind efecte benefice pentruorganism..

În intestin, vitaminele B ajută la metabolizarea alimentelor și contribuie astfel la îmbunătățirea rezervelor de energie. Vitaminele B2 (riboflavina) și B6 contribuie la reducerea oboselii și a epuizării, în timp ce B1 (biotina), B2 (riboflavina) și B6 contribuie la eliberarea de energie în procesul metabolic.6

Zincul este un mineral este esențial pentru funcționarea normala a sistemului  imunitar, alături de vitamina B6. 6

Pentru o flora intestinala echilibrata, care implicit va avea efecte benefice pentru sistemul imunitar, aportul potrivit de vitamine, minerale și bacterii benefice este esențial.

Suplimentele alimentare nu substituie rolul unei diete echilibrate și diverse. Consultați medicul de familie pentru indicații.

Bibliografie:

  1. Vighi G et al. Clin and Exper Immunol. 2008;53(1):3-6
  2. F P Retief, L Cilliers, The epidemic of Athens, 430-426 BC, S Afr Med J. 1998 Jan;88(1):50-3.
  3. The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1905 (dostopno na: https://www.nobelprize.org/prizes/medicine/1905/summary/)
  4. Sender R et al. PLoS Biol 14(8): e1002533
  5. Ciorba MA. Clin Gastroent Hepatol. 2012;10:960-968
  6. EU register of nutritional and health claims. (accessible at: https://ec.europa.eu/food/safety/labelling_nutrition/claims/register/public/?event=search)
  7. Nieman & Wentz. Journal of Sport and Health Science 2019; 8.
  8. Mitsuoka T. Asia Pac J Clin Nutr. 1996;5(1):2–9
  9. Stress Weakens the Immune System. APA. (accessible at: https://www.apa.org/research/action/immune)
  10. De Vuyst L et al. Journal of Applied Microbiology, 2013; 116.
  11. Karu IP et al. J Med Food 12 (2) 2009, 219–235.
  12. Zhang YJ et al. Int J Mol Sci. 2015;16(4):7493-7519.
  13. Cynan JF in Dinan TG. Nat Review, 2012; 13: 701-712.
  14. Benton D, et al. Eur J Clin Nutr. 2007;61:355–361.
  15. Messaoudi M et al. Br J Nutr. 2011;105:755–764.
  16. Chapter 1. Intestinal Microbiome in Health and Disease: Introduction v Haller D. The Gut Microbiome in Health and Disease, Springer International Publishing AG, part of Springer Nature 2018