SARCINA, NAȘTEREA ȘI LAPTELE MATERN – BAZA SĂNĂTĂȚII BEBELUȘULUI

Sarcina și nașterea sunt printre cele mai frumoase experiențe ale vieții. Miracolul vieții necesită adaptări semnificative ale organismului viitoarei mămici, inclusiv al sistemului imunitar, care este deosebit de important - și de expus - în această perioadă.

SISTEMUL IMUNITAR AL MAMEI ȘI AL BEBELUȘULUI

Adesea, o femeie însărcinată trebuie să se adapteze la stilul de viață modern al zilelor noastre, fără prea mult timp liber sau dedicat activităților fizice și la consumul de alimente de tip fast food sau ultra procesate. La toate acestea se adaugă, de multe ori, și un nivel ridicat de stres, care poate avea efecte negative asupra sistemului imunitar al gravidei, crescând riscul de infecții sau care poate afecta chiar și sănătatea fătului.¹

Un sistem imunitar puternic va ajuta la protejarea mamei, dar și a fătului², ținând infecțiile sau virozele la distanță și tratamentele care pot avea efecte adverse nedorite.

70% din sistemul imunitar pornește din intestine³ – acolo găsim o parte cu adevărat indispensabilă pentru sănătatea întregului organism: microbiota intestinală.

TRATAMENTUL CU ANTIBIOTICE ÎN TIMPUL SARCINII

În timpul sarcinii, echilibrul florei intestinale poate fi perturbat și de modificările hormonale. Dacă starea de sănătate necesită și un tratament antibiotic, acesta, la rândul său, poate cauza dezechilibre la nivel intestinal, dar și imunitar.

Antibioticele salvează vieți și sunt folosite pentru a trata infecțiile bacteriene grave la femeile gravide sau la făt. Din păcate, efectele benefice ale antibioticelor sunt însoțite deseori și de efecte secundare. Antibioticele nu pot face diferența între bacteriile dăunătoare și cele benefice, și astfel pot provoca perturbarea echilibrului microbiotei intestinale prin afectarea coloniilor bacteriene, o afecțiune numită de specialiști disbioză.

Astfel, un aport regulat de bacterii benefice pe timpul sarcinii, poate ajuta la menținerea unui nivel optim al bacteriilor benefice în intestin și la susținerea sănătății întregului organism.^4,5,6,7

ROLUL BACTERIILOR LACTICE ÎN SARCINĂ ȘI NAȘTERE

Produsele care conțin bacterii lactice benefice trebuie să îndeplinească câteva condiții specifice, cum ar fi: calitatea, siguranța și eficacitatea pe care le asigură într-un dozaj recomandat, în capsule controlate.^8,9

Cuvântul „probiotic” are rădăcina grecească (bios), poate fi un compozit latino (pro)-grec (bios) și sensul de „pentru viață, în favoarea vieții” și a avut mai multe semnificații diferite de-a lungul anilor. A fost introdus în relație cu bacteriile de către Lilley și Stillwell în 196523 în ideea în care substanțele secretate de un microorganism ajutau alte comunități de microorganisme să se dezvolte. Astfel, termenul de „probiotic” a fost pus în antiteză cu mai cunscutul “antibiotic”. Apoi, în 1971, Sperti folosește în publicațiile sale termenul de “probiotic” în direcția de „factor tisular care stimulează creșterea bacteriilor”²⁴ ca apoi, în 1974, Parker să considere că „probiotice” sunt „organismele și substanțele care contribuie la echilibrul microbian intestinal”²⁵ – definiția cea mai apropiată de înțelesul actual. Au urmat o serie de rafinări ale definiției ideii de „probiotic”^26,27 în relație cu „bacteriile benefice” și lactice – bacterii „conturate conceptual” pentru prima dată în relație cu potențialul benefic al administrării de către câștigătorul Premiului Nobel pentru Medicină din 1908 – Élie Metchnikoff (Ilya Ilyich Mechnikov). El a apelat la observații sistematice asupra “înțelepciunii populare” și “străvechi” despre alimentație și a evidențiat microbiologic „factorul bacterian” benefic din hrana unor populații rurale și longevive europene.²⁸ Astăzi – toate aceste sensuri sunt mai puțin puse în discuție în afara lumii științifice, iar termenul de „probiotic” în relație cu bacteriile lactice precum Bifidobacteriile sau Lactobacilii este înțeles în Europa, nu atât de mult ca denumirea unui grup de bacterii ci, este discutat prin sensul brut, etimologic – acela al denumirii unei acțiuni, a unui efect “pro-viață”^{29, 30, 31}

Consumul de  bacterii lactice în timpul sarcinii poate avea un efect pozitiv nu doar pentru femeia însărcinată, ci și pentru copil.^10,11,12

Bacteriile benefice pot:

• ajută la îmbunătățirea echilibrului microbiotei intestinale în timpul sarcinii;
• susține sistemul imunitar (un sistem imunitar puternic este mereu important, dar cu atât mai mult în timpul sarcinii).

În timpul sarcinii, starea de sănătate a mamei și alimentația au efecte și asupra fătului - mai ales prin celulele sistemului imunitar (de exemplu, anticorpi). Acestea fiind spuse, experții au stabilit că microbiota intestinală a mamei joacă un rol important în sănătatea copilului ei.^2,13

Utilizarea anumitor tulpini lactice la femeile gravide este recomandată și de Organizația Mondială pentru Alergii. Descoperirile științifice recomandă consumul anumitor  bacterii lactice în timpul sarcinii pentru a diminua transmiterea alergiilor către făt.¹⁴ Cum suplimentarea acidului folic în timpul sarcinii este importantă, la fel poate fi, în anumite cazuri, aportul anumitor bacterii benefice.

În timpul sarcinii, bebelușul este protejat de placentă, care limitează contactul cu diverși microbi dăunători. Cu toate acestea, cercetările recente au arătat că fătul poate intra în contact cu microbii chiar și prin membrana protectoare a placentei.¹⁵ La naștere, bebelușul intră în contact cu o serie de noi microbi.

Un beneficiu major al nașterii naturale (vaginale) este contactul direct al copilului cu bacteriile vaginale și fecale ale mamei. Bacteriile respective ajută nou-născutul să dezvolte o microbiotă intestinală sănătoasă, vitală pentru sănătate pe termen lung.

În timpul unei nașteri prin cezariană, bebelușul este expus la bacteriile din mediul înconjurător, din sala de naștere și apoi la cele de pe pielea mamei, ceea ce întârzie dezvoltarea unei microbiote sănătoase. Nou-născuții prin cezariană sunt mai predispuși să dezvolte alergii, boli infecțioase și tulburări metabolice mai târziu în viață.^18,19,20

BIFIDOBACTERIILE – SE REGĂSESC NATURAL ÎN MICROBIOTA NOU-NĂSCUTULUI

Sute de bacterii diferite populează intestinul uman adult. Cu toate acestea, microbiota unui copil nu este la fel de diversă și de stabilă până la vârsta de doi sau chiar trei ani.

În primul an după naștere, majoritatea bacteriilor ce alcătuiesc microbiota intestinală - până la 90% - sunt bifidobacterii.²¹ Bifidobacteriile sunt cu atât mai importante, deoarece se regăsesc în mod natural și în laptele matern.

Bifidobacterium animalis subsp. lactis, BB-12®, este una dintre cele mai cercetate tuplini bacteriene, utilizată în întreaga lume înca din 1985. A fost descrisă în peste 300 de articole științifice, în timp ce efectele sale benefice au fost subiectul a peste 180 de studii.²²

MICROBIOTA DĂ STARTUL UNEI VIEȚI SĂNĂTOASE

O microbiotă intestinală echilibrată este unul dintre cele mai importante daruri pe care o mamă le poate oferi copilului său, deoarece aceasta poate influența starea de sănătate a copilului pe întregul parcurs al vieții.

Alimentația mamei în perioada sarcinii, dar și tipul de naștere nu sunt singurii factori care afectează dezvoltarea sistemului imunitar al copilului.

De la patru până la șase săptămâni după naștere, alimentația bebelușului joacă un rol important. Dintre toate tulpinile bacteriene cunoscute, cele mai importante pentru nou-născuți sunt bifidobacteriile, care se regăsesc în mod natural în laptele matern.

Citiți articolul despre alăptare și primul an de viață al bebelușului.